Blog personal - Mihai Grigorescu | Moneda falsa
15876
post-template-default,single,single-post,postid-15876,single-format-standard,ajax_fade,page_not_loaded,,qode-title-hidden,qode-theme-ver-9.2,wpb-js-composer js-comp-ver-4.11.2.1,vc_responsive
moneda falsa

Moneda falsa

Cele mai vechi monezi metalice cunoscute au fost bătute încă din regatul hidili din Asia Mică, cu timpul acest sistem de schimb fiind răspândit şi folosit în tot mai multe ţări din lume. S-a ajuns să fie bătute monezi uriaşe ca de exemplu cea emisă de curtea regală suedeză în 1667 care cântărea nu mai puţin de 20 kg. La început, valoarea unei monede era dată de greutatea ei, iar apoi s-a recurs la folosirea metalelor preţioase pentru a da valoare banilor. Odată cu folosirea materialului preţios la confecţionarea monezilor a început şi falsificarea acestora, fie prin punerea în circulaţie a unora cu greutate mai mică, fie prin înlocuirea metalului preţios cu unul ordinar, mai ieftin. De cele mai multe ori, datorită unor mijloace rudimentare de confecţionare în ateliere improvizate, greutatea acestor monezi false nu era aceeaşi cu ale celor bătute de visterie şi cântărirea lor pare a fi fost cel mai eficient mod de a descoperi falsurile. Aşa se face că, în acea vreme, vistierul unei curţi a fost pus în situaţia de a determina care dintre cei zece saci cu monezi aflaţi în faţa lui conţinea monezi false. Toţi sacii conţineau acelaşi tip de monezi, având aceeaşi formă şi dimensiune. În 9 dintre ei se aflau monezi adevărate, bătute de visterie, iar al zecelea sac conţinea doar monezi false. Singura deosebire dintre acestea şi cele veritabile din ceilalţi 9 saci era faptul că acestea cântăreau fiecare cu un gram mai puţin. Pentru a determina în ce sac se află monezile false, vistierul avea la dispoziţie un cântar şi operaţia trebuia completată dintr-o singură cântărire.